Nicolăescu: „Se reduc cu 4% posturile din minister și direcțiile de sănătate” Ce se întâmplă în spitale

Ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu a declarat, joi, la conferința „Mediafax Talks about Health Reform”, că va fi redus numărul de posturi din minister (MS) și direcțiile de sănătate publică (DSP), dar în niciun caz din unitățile sanitare.

În cazul unităților sanitare, politica de personal rămâne aceea din 2012 când la un medic sau asistent care pleacă se angajează câte un altul, a precizat Nicolăescu.

„Ordonanța de urgențăm adoptată ieri (miercuri, n.r.) de Guvern face mențiunea că pentru unitățile sanitare nu se aplică prevederea de blocare a posturilor vacante și nici de reducere a numărului de personal. Orice unitate din sistemul sanitar, cu excepția MS și DSP-urilor. Aici ( MS și DSP-uri, n.r.) suntem obligați să reducem toate posturile vacante și să reducem, personal existent cu 4 la sută. Dar ce înseamnă unități sanitare, nu. Deci, cu alte cuvinte, neaplicându-se ordonața de blocare de posturi și de reducere a numărului de personal în unitățile sanitare oricând posturile pot fi scoase la consurs, deci pot fi ocuparte”, a explicat ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Potrivit ministrului, încă din 2012, în sistemul sanitar se aplică ordonanța potrivit căreia dacă pleacă un medic sau un asistent pot veni alt medic și alt asistent.

„Noi avem deja, de anul trecut ordonanța prin care, dacă pleacă un medic, un asistent, pe locul lor pot veni un alt medic și un alt asistent. Sigur respectând dispozițiile legale de angajare. Am spus-o, după rectificarea bugetară, la solicitarea spitalelor, vom vedea în ce mărură banii de la rectificare îi putem utiliza pentru angajări suplimentare. Ei (managerii de spitale, n.r.) și azi ar putea să-și facă angajări suplimentare, dar neavând fonduri suficiente preferă să muncească în condiții mai grele”, a mai spus ministrul.

Proiectul de ordonanță de urgență, aprobat miercuri în ședința de guvern, relevă că vor fi disponibilizați angajați din zece ministere prin eliminarea a aproape 3.000 de posturi ocupate, echivalentul a 4 la sută din numărul de angajați, vor fi desființate posturile vacante din administrația centrală și locală, nu și de la cabinetul demnitarilor, și va fi redus numărul funcțiilor de conducere la 12 la sută.

Scăderea numărului funcțiilor de conducere la maximum 12 la sută va fi raportată la numărul total al posturilor din respectiva instituție publică centrală sau locală.

Tăierea posturilor ocupate va fi operată în Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne (inclusiv prefecturi), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraței Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Educației (inclusiv inspectoratele școlare), Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății (inclusiv direcțiile de sănătate publică), Ministerul Transporturilor și Secretariatul General al Guvernului.

Numărul total al posturilor ocupate care vor fi desființate a fost calculat deja la 2.860 astfel de locuri, „cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal”.

„Având în vedere studiile realizate în cadrul Comitetului interministerial pentru resursele umane în domeniul administrației publice asupra structurilor organizatorice din administrația publică centrală (ministere și structuri sobordonate/coordonate/sub autoritatea acestora), s-au analizat atribuțiile specifice instituțiilor din administrația publică centrală raportat la numărul de personal necesar pentru realizarea sarcinilor, in acest sens propunându-se reducerea numărului de posturi ocupate de la nivelul acestora cu 4%”, este justificarea Guvernului.

Actul normativ prevede în același timp că numărul total de posturi vacante din ministere, din cadrul celorlalte instituții și autorități publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanțate integral sau parțial din bugetul de stat și din cadrul instituțiilor și autorităților publice finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale, precum și din autoritățile și instituțiile publice locale se reduce, prin desființarea acestora, dar cu o serie de excepții, precum posturile vacante aferente funcțiilor de demnitate publică și cele aferente cabinetelor acestora și funcțiile publice vacante de conducere, funcțiile publice de conducere cu statut special, posturile militare de conducere și cele din categoria înalților funcționari publici.

Pe lista excepțiilor au mai fost introduse posturile vacante determinate ca diferență dintre numărul de posturi corespunzător categoriei unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și numărul posturilor ocupate, posturile vacante unice din cadrul autorităților și instituțiilor publice locale, definite ca acele posturi ale căror atribuții, prin conținutul și natura lor sau prin responsabilitățile stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, posturile vacante din instituțiile publice locale finanțate de la capitolele bugetare Învățământ, prin bugetele locale, Sănătate și Asigurări și asistență socială, indiferent de sursa de finanțare, posturile vacante pentru care au fost deja demarate procedurile de ocupare, posturile vacante ocupate temporar, posturile vacante din Ministerul Apărării Naționale stabilite conform standardelor NATO, posturile vacante necesare încadrării în Ministerul de Interne a promoției de ofițeri, subofițeri și maiștri militari din acest an, posturile vacante din structurile sau instituțiile nou-înființate, posturile vacante din Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Excepții au fost introduse și în cazul reducerii numărului de funcții de conducere la maximum 12% din numărul total de posturi aprobat, stabilindu-se că prevederea nu va fi aplicată pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite, funcțiile din categoria înalților funcționari publici, funcțiile de secretar al unității administrativ-teritoriale, funcțiile de conducere din cabinetul demnitarului și funcțiile de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare ordine publică și siguranță națională.

Pentru constituirea unui birou se va considera că este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuție, pentru constituirea unui serviciu – de minimum 7 posturi de execuție, pentru constituirea unei direcții – de minimum 15 posturi de execuție, iar pentru constituirea unei direcții generale – de minimum 25 de posturi de execuție, schemele actuale de organizare urmând să fie modificate în acest sens în cel mult o lună la nivel central și local.

Ordonanța mai stabilește că posturile astfel vacantate, ulterior finalizării acestei reorganizări, vor putea fi ocupate ulterior, cu respectarea principiului un post vacantat – un post ocupat, diferit de sistemul actual care impune o singură angajare la șapte posturi vacantate.

La acest moment, Guvernul estimează deja că vor putea fi angajați 1.066 salariați la nivelul administrației publice locale, cu argumentul că multe primării au ajuns să mai aibă doar doi sau trei angajați, inclusiv primarul și viceprimarul. Posturile vizate pentru ocupare de la nivelul administrației locale vor putea fi ocupate doar dacă există resurse financiare asigurate în cadrul bugetului local.

Angajările vor fi însă posibile doar cu acordul Guvernului. Anual, prin hotărâre, Guvernul va avea posibilitatea să stabilească numărul maxim de posturi care pot fi înființate și ocupate.

Prin reorganizarea aparatului administrativ, Executivul estimează o economie la bugetul de stat de 45 milioane lei în acest an și 108 milioane lei în fiecare dintre următorii patru ani.

Conferința „Mediafax Talks about Health Reform”, aflată la ediția a V-a, a fost organizată în București de agenția de presă MEDIAFAX, în parteneriat cu Ministerul Sănătății. Evenimentul a reunit aproximativ 250 de participanți – reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Colegiului Medicilor din România, producătorilor de medicamente, reprezentanți din domeniul asigurărilor medicale, directori de spitale, medici pe diverse specializări, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți, precum și presă generalistă și de specialitate.